Desi legea nu spune ca victima accidentului rutier trebuie sa mearga la un anumit service auto pentru repararea masinii sale, asiguratorii au anumite preferinte, incheind protocoale cu diverse centre de reparatii. Pe de alta parte, nici asiguratorul nu obliga victima sa mearga la unul dintre centrele agreate de el, dar procesul s-ar finaliza mai repede daca se accepta centrul de reparatie respectiv.
O buna colaborare intre pagubitul accidentului si asiguratorul care va plati reparatia se bazeaza pe respect reciproc. Atat timp cat pagubitul nu incearca sa pacaleasca societatea de asigurari, relatia asigurat-asigurator va decurge normal. Pe de alta parte, daca una dintre parti incearca s-o escrocheze pe cealalta, banii pentru dauna se vor plati foarte greu, intarziindu-se si reparatia. De exemplu, este putin probabil sa se aprobe solicitarea unui pagubit, la adresa firmei de asigurari, de a-si repara Loganul avariat la un service autorizat BMW.
Societatile de asigurari incheie colaborari cu service-uri care lucreaza bine, dar mana de lucru este mai ieftina. Astfel, pagubitul este multumit ca masina ii este adusa la starea dinainte de accident, service-ul este multumit ca are clienti si i s-a achitat o noua factura, in baza asigurarii RCA valabile, iar asiguratorul apreciaza ca factura nu i-a fost incarcata inutil.
Acelasi principiu se aplica si asiguratorilor: nu trebuie sa oblige un pagubit, care detine o masina de lux avariata, sa isi repare masina intr-un centru ale carui servicii lasa de dorit. Este normal ca pagubitul sa aiba ca scop obtinerea banilor cu care isi va repara masina, dar si asiguratorul, fiind o societate comerciala, incearca sa isi controleze cheltuielile. Acest control al cheltuielilor este realizat prin stabilirea unor parteneriate cu service-uri auto care nu au preturi exorbitante.
Despagubirile totale platite pentru deces sau vatamari corporale tind sa depaseasca, in fiecare an, despagubirile platite pentru daunele materiale, comunica directorul UNSAR, Sorin Greceanu. In 2013, Fondul de Protectie a Victimelor Strazii (FPVS) a platit cu 1 milion de lei mai mult daune, fata de 2012.
Daune materiale versus daune pentru vatamare corporala, in cazuri fara RCA
Victimele accidentelor rutiere care implica masini neasigurate sau autori necunoscuti sunt despagubite de catre FPVS. In 2013, institutia a platit peste 30 de milioane de lei, aferente despagubirilor victimelor, conform zf.ro. Din aceasta suma, 90% din bani au fost directionati catre victime care au suferit vatamari corporale si doar 10% pentru daune materiale. Este al treilea an consecutiv in care se intampla o asemenea situatie: soferii neatenti provoaca un volum mai mare de accidente soldate cu vatamari corporale, decat cu pagube materiale. Din nefericire, Sorin Greceanu estimeaza ca trendul se va mentine si in viitor.
Plati din asigurari pentru deces sau vatamari corporale
Pana in acest moment nu s-au strans date referitoare la platile pe care le-au facut asiguratorii pentru accidente soldate cu deces sau vatamari corporale. Totusi, in primele noua luni ale anului 2013 s-au inregistrat plati in valoare de 251 milioane de lei, 18% din totalul daunelor fiind acoperite in baza unui RCA. Presupunand ca pana la finele anului 2013 s-a mentinut aceasta pondere, se poate estima ca nivelul despagubirilor a depasit 350 milioane de lei. Este o diferenta uriasa fata de anul 2008, cand cuantumul acestor plati era de doar 30 milioane de lei.
Comparand piata romaneasca de asigurari cu pietele mature din Europa de Vest, se poate spune ca volumul platilor pentru deces sau vatamari corporale este inca la un nivel mic in Romania. Nivelul scazut se poate datora si faptului ca romanii nu-si cunosteau toate drepturile: putini cunosteau ca RCA-ul acopera si altceva in afara de daune materiale.