Desi legea nu spune ca victima accidentului rutier trebuie sa mearga la un anumit service auto pentru repararea masinii sale, asiguratorii au anumite preferinte, incheind protocoale cu diverse centre de reparatii. Pe de alta parte, nici asiguratorul nu obliga victima sa mearga la unul dintre centrele agreate de el, dar procesul s-ar finaliza mai repede daca se accepta centrul de reparatie respectiv.
O buna colaborare intre pagubitul accidentului si asiguratorul care va plati reparatia se bazeaza pe respect reciproc. Atat timp cat pagubitul nu incearca sa pacaleasca societatea de asigurari, relatia asigurat-asigurator va decurge normal. Pe de alta parte, daca una dintre parti incearca s-o escrocheze pe cealalta, banii pentru dauna se vor plati foarte greu, intarziindu-se si reparatia. De exemplu, este putin probabil sa se aprobe solicitarea unui pagubit, la adresa firmei de asigurari, de a-si repara Loganul avariat la un service autorizat BMW.
Societatile de asigurari incheie colaborari cu service-uri care lucreaza bine, dar mana de lucru este mai ieftina. Astfel, pagubitul este multumit ca masina ii este adusa la starea dinainte de accident, service-ul este multumit ca are clienti si i s-a achitat o noua factura, in baza asigurarii RCA valabile, iar asiguratorul apreciaza ca factura nu i-a fost incarcata inutil.
Acelasi principiu se aplica si asiguratorilor: nu trebuie sa oblige un pagubit, care detine o masina de lux avariata, sa isi repare masina intr-un centru ale carui servicii lasa de dorit. Este normal ca pagubitul sa aiba ca scop obtinerea banilor cu care isi va repara masina, dar si asiguratorul, fiind o societate comerciala, incearca sa isi controleze cheltuielile. Acest control al cheltuielilor este realizat prin stabilirea unor parteneriate cu service-uri auto care nu au preturi exorbitante.
