Politistii vor putea utiliza în continuare radare pe masini neinscriptionate si care nu sunt amplasate în locuri vizibile. Legea prin care utilizarea radarelor ar fi fost puternic restrictionata a fost declarata neconstitutionala.
Teoretic, legea ar fi intrat în vigoare dupa ce ar fi fost promulgata de președinte și publicata în Monitorul Oficial.
Cu toate acestea, presedintele Klaus Iohannis a contestat legea la Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR), iar institutia a anuntat în aceasta saptamana ca legea votata de Parlament este neconstitutionala.
Legea fusese adoptata de Camera Deputatilor, în calitate de for decizional, pe 14 mai, cu 186 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 7 abtineri. Practic, doar parlamentarii USR au votat împotriva.
Vara trecuta, tot la initiativa liberalului Florin Roman, Codul rutier fusese modificat în sensul că masinile de politie cu radar trebuiau presemnalizate cu un panou afisat cu 500 – 1.000 de metri înainte, pe sensul de mers. De asemenea, masinile cu radar ar fi trebuit sa fie inscriptionate vizibil, dar si pozitionate la vedere, iar radarele de tip pistol nu puteau fi folosite la mai mult de 10 metri de masina de politie.
Pe 4 iunie, Parlamentul a transmis președintelui, pentru promulgare, legea, ca urmare a procedurii de reexaminare.
„Tinand cont de faptul ca forma legii transmise la promulgare este una ulterioara procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constitutionale nr. 684/2018 (publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 50 din 18 ianuarie 2019) si avand în vedere ca Parlamentul a adoptat o serie de reglementari care sunt contrare si excedeaza limitelor deciziei mentionate, consideram ca Legea pentru modificarea art. 109 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice a fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor art. 147 alin. (2) și (4) din Constitutie”, arata sesizarea presedintelui Klaus Iohannis.
Care au fost modificarile Codului Rutier declarate neconstitutionale
- Constatarea contraventiilor cu privire la faptele care încalca dispozitiile privind limitele de viteza se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau a mijloacelor tehnice omologate si verificate metrologic, consemnandu-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contraventiei.
- Dispozitivele destinate masurarii vitezei se instaleaza exclusiv pe autovehicule care prezinta înscrisurile si însemnele distinctive ale politiei rutiere. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate masurarii vitezei se utilizeaza la o distanta maxima de 10 metri de autovehiculele care prezinta înscrisurile şi însemnele distinctive ale politiei rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de masurare a vitezei din autovehicule care nu prezinta înscrisurile si însemnele distinctive, de catre politisti care nu poarta uniforme, cu înscrisuri si însemne distinctive, conform alin. (l) si care nu sunt amplasate în locuri vizibile.
Initial, parlamentarii tuturor partidelor, cu excepția USR, doreau ca radarele sa fie nu doar vizibile, dar si semnalizate prin panouri amplasate la o distanta de pana la 4 kilometri de radar. Acestia au fost obligati de Curte sa renunte la aceasta prevedere, însa nu au respectat întocmai observatiile CCR, astfel ca proiectul a fost respins din nou.
Pana atunci, politia poate utiliza în continuare radare în masini neinscriptionate, ascunse de ochii soferilor.
Avem mai jos un top 10 masini cu cateva modele produse la noi in tara care ar putea fi considerate deja automobile de istorie pentru ca au mai mult de 30 de ani de la aparitie.
- OLCIT
Oltcit Craiova a apărut în urma unui parteneriat între autoritățile de stat (guvern) române și producătorul francez de automobile Citroën si au scos pe piata o serie de modele inovatoare.
Masina a aparut din dorinta lui Ceausescu de a oferi romanilor o masina mai mica decat Dacia, special conceputa pentru oras. In plus, Oltcit trebuia sa fie o masina economica si incapatoare.
- ARO
ARO (Auto România) a fost un producător de vehicule de teren din Campulung Muscel, România. Și-a început producția în 1957 și a produs peste 380.000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în peste 110 țări (înainte de 1989 90% din producție a fost exportată).
- IMS
Primul model a fost IMS-57; un număr total de 914 vehicule au fost fabricate între 1957 și 1959, majoritatea asamblate manual. Inspirat după vehiculul rusesc GAZ 69, avea următoarele caracteristici: caroserie cu două uși și prelată, motor de 3260 cc pe benzină, 50 CP (37 kW) la 2.800 rpm, viteză maximă 80 km/h și un consum de carburant de 24 l/100 km. Șasiul în stare funcțională era testat pe ruta Campulung Colibasi după care era carosat, vopsit și finisat la Fabrica de Autoturisme Pitești. Printre alte ciudățenii, IMS-57 avea ștergătoare de parbriz manuale.
- ARO 10
ARO 10 a fost un vehicul off-road românesc produs de ARO între 1980 și 2006, considerat fratele mai mic al lui ARO 24. Au fost folosite componenete/piese dela Dacia 1300, cum ar fi motoarizare sau puntea față, fiind inspirat după Renaul Rodeo și Citroen Mehari.
- DACIA 1300 PICK UP
Dacia Pick-up (sau Dacia Papuc așa cum a fost denumită popular) este gama de automobile pick-up fabricată de uzina Dacia. Acestea au fost singurele modele din seria 1300 care s-au mai produs la uzină după lansarea Daciei Logan. Acestea au avut la bază modelul Renault 12 dezvoltat la începutul anilor ’70 de constructorul francez de automobile Renault. Doar 1655 masini de acest gen au iesit pe poarta fabricii. Cele mai multe exemplare au fost exportate, mai ales in Argentina si Columbia.
6. Renault Estafette
Din dorinta lui Ceausescu, aceasta utilitara a fost produsa, , la Mioveni. Din pacate insa, masina nu s-a bucurat deloc de success la noi in tara, asa ca dictatorul a hotarat, la scurt timp, sa abandoneze ideea. Masina s-a construit intre anii 1975 si 1978 in numar de 642 de exemplare.
- DACIA SPORT
Modelul ajuns în vogă nu doar pentru tineretul acelor ani, ci mai ales pentru competițiile auto românești ale vremii (n.r. – ponderea Daciei Sport în campionatul național de raliuri ajunsese la aproape 20%) s-a produs în 5.500 de exemplare, în decursul unei perioade care abia a depășit un deceniu. Vânzările acestui model însă au fost scăzute, datorită prețului prea mare, a unor defecte de fabricație, a unor erori de fabricare ( spațiu interior insuficient, portbagaj inutilizabil). Producția a fost oprită deoarece în anii 90 intrau pe piața românească diverse automobile sport la mâna a doua, iar dacia era necompetitiva.
Modelul sport s-a fabricat intre 1981 si 1992.
Acest model s-a fabricat in mii de exemplare, si a fost unul dintre cele mai de succes modele de la Dacia. Avea un motor relativ puternic fata de predecesoarea Dacia 1300, detinea cute de viteza cu 5 trepte si cateva modificari de ordin estetic importante, printre care farurile rotunde duble.
Modelul dispunea de aparat radio, lunetă cu dezaburire, spălător electric de parbriz, frâne cu dublu circuit (servofrână pe anumite modele), oglindă exterioară și pe partea dreaptă (pe anumite modele) și scaune cu tetiere, iar spațiul pentru pasagerii din spate era mărit cu 8 cm.
- DACIA 1300
Masina a fost fabricate in diverse tipuri de caroserii: sedan, break si pickup, dar au exista si variante de caroserii utilitare.
Inițial, modelul dispunea de o singură caroserie berlină cu 4 uși și 5 locuri. Blocul motopropulsor avea capacitatea cilindrică de 1.289 cmc ce dezvolta 54 de cai putere, o viteză maximă de 144 km/h și consumul de 7,0 litri.
- DACIA 1100
Dacia 1100 a fost primul model de autoturism produs de producătorul român de automobile Dacia S.A.. Modelul a fost comercializat între anii 1968 și 1971 și a fost un model intermediar până la intrarea în producție a modelului 1300. Dacia 1100 era bazată pe Renault 8, o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Primul automobil ieșit pe poarta fabricii a fost făcut cadou președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu
Primul exemplar de Dacia 1100, condus de Ceaușescu la lansare, există și azi, făcând parte din colecția de vehicule cu interes istoric deținute de ACR, Automobil Clubul Român.
Modul in care sunt emise politele RCA s-ar putea schimba.
Consiliul Concurentei, propune anumite schimbari la politele RCA. In viitorul apropiat valoarea acestora ar putea tine cont de noi criterii de risc, pe langa cele care sunt luate in calcul momentan.
Indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice, detinatorii de autovehicule, sunt obligati de legislatia in vigoare sa incheie pentru acestea contracte de asigurarea de raspundere civila auto, cunoscute polite RCA.
Consiliul Concurentei recomanda ca politele RCA destinate persoanelor fizice sa nu se mai poata incheia pe o luna, asa cum este in prezent, ci doar pe sase sau 12 luni. Aceasta recomadare a fost facuta, deoarece s-a constatat o crestere a numarului persoanelor care circula cu masina fara a avea o polita RCA valabila, acestea uitand sa o reinnoiasca.
Datorita situatiei mai mari a accidentelor in zonele urbane. Riscul producerii unui accident creste cu cat traficul este mai aglomerat. In prezent, exista deja o usoara diferentiere de tarif al asigurarilor de raspundere civila auto obligatorie in functie de localitatea de domiciliu a clientului, insa Consiliul Concurentei ar putea intensifica aceasta situatie.
Asadar, Consiliul Concurentei a propus introducerea unor noi parametri ce trebuie evaluati la emiterea asigurari de raspundere civila auto (RCA). Consiliul Concurentei recomanda la pretul politei RCA sa se mai tina cont de mediul in care locuieste posesorul (urban/rural) si de numarul de persoane care conduc masina respectiva.
Privind al doilea criteriu, este de la sine inteles ca siguranta in trafic depinde de cel care conduce masina in acel moment, iar o doza de imprevizibilitate este si faptul ca masina asigurata este condusa de mai multi soferi.
Cum se stabileste in prezent pretul unei polite RCA.
In momentul de fata, pretul unui contract de asigurare de raspundere civila auto se stabileste in functie de capacitatea cilindrica a motorului masinii, de numarul evenimentelor rutiere in care a fost implicat din vina lui, dar si de varsta soferului.
Atentie! Aceste masuri sunt simple propuneri recomandate de Consiliul Concurentei, care nu are puterea de a promulga. Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) este responsabila cu promulgarea acesteia, ea poate implementa sau ignora sugestiile.
10 soferi iau amenda, pe ora, pentru ca nu au ITP valabil.
Conform unor statistici facute in ultima perioada, in Romania exista doua milioane de masini, iar in fiecare ora sunt cel putin 10 soferi care sunt amendati pentru ca nu au ITP-ul valabil ( Inspectia Tehnica Periodica). Asta desi sanctiunea este usturatoare – 2.900 de lei. Datele politiei arata ca 100.000 de masini circula zilnic fara ITP valabil, punand viata altora in pericol sau poluand peste normele admise.
Directorul DRCPIV, Florin Catana, a incercat sa gaseasca o explicatie pentru numarul foarte mare al soferilor care circula fara ITP valabil. El considerand, cel mai probabil, ca cei vinovati sunt soferii care parcurg distante foarte scurte de drum cu masinile respective, deoarece pe o distanta foarte mare risca o intalnire cu politisti.
Florin Catana a mai mentionat si faptul ca este lipsit de orice sens ca soferii sa parcurga chiar si distante foarte mici, deoarece isi pun in pericol viata proprie, dar si a altor participanti in trafic. Nici ITP-ul facut in strainatate nu este valabil, acesta nefiind recunoscut in Romania, asadar, soferi, mare atentie.
Anul trecut, politia a data peste 91.000 de amenzi soferilor prinsi fara ITP valabil.
ITP-ul se face la o anumita perioada de timp in functie de categoria vehiculelor:
- Autovehicule destinate transportului de persoane, care au, in afara locului conducatorului, mai mult de 8 locuri pe scaune, se face la 6 luni;
- Autovehicule destinate transportului de persoane care au, in afara locului conducatorului, cel mult 8 locuri pe scaune, se va face la 2 ani;
- Autovehicule destinate transportului de marfuri, avand o masa totala maxima autorizata mai mare de 3.500 de kg, se face la 1 an;
- Autovehicule utilizate pentru transportul de persoane in regim de taxi, in regim de inchiriere si pentru invatarea conducerii, se face la 6 luni si autovehicule in special ambulanta, la 1 an;
- Remorci si semiremorci avand o masa totala, maxima autorizata mai mare de 3.500, la 1 an;
- Autovehicule cu cel putin 4 roti, destinate transportului de marfuri, avand o masa totala maxima autorizata care nu depaseste 3.500 kg, exceptie tractoarele, la 1 an;